Un nou raport al Institutului Breakthrough și al Alianței pentru Știință estimează costurile economice uriașe ale reglementărilor restrictive ale Uniunii Europene (UE) pentru noile tehnici genomice (NGT), care include editarea genomului CRISPR: mai mult de 3 trilioane de euro într-un deceniu.
Intitulat „Costul de 3 trilioane EUR de a spune NU: cum riscă UE să rămână în urmă în revoluția bioeconomiei”, raportul examinează cât de învechite sunt legile UE, în special un cadru de reglementare din 2001 care clasifică în prezent culturile modificate genetic ca organisme modificate genetic (OMG) Acestea înăbușă noi surse de creștere economică, locuri de muncă și durabilitate a mediului în Europa și nu numai.
Raportul examinează potențiala creștere pe care noile tehnici genomice (NGT) ar putea-o aduce sectoarele agriculturii, materialelor, chimiei, energiei și sănătății umane. Raportul evaluează și potențialele beneficii economice ale utilizării NGT-urilor din 2020 până în 2040 și subliniază că neadoptarea NGT-urilor ar putea avea ca rezultat un cost anual de oportunitate economică între 182 de miliarde de dolari și 356 de miliarde de dolari pentru UE. Raportul mai arată că această cifră ar putea crește la peste 3,2 trilioane de dolari într-un deceniu.
Legile restrictive ale UE au împiedicat Uniunea Europeană să profite de oricare dintre aceste evoluții, în ciuda faptului că Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a declarat că NGT-urile nu introduc noi riscuri de siguranță în comparație cu reproducerea convențională și tehnicile genomice consacrate.
Dr. Emma Kovak, analist principal în domeniul alimentației și agriculturii la Breakthrough Institute, a declarat: „UE rămâne și mai în urmă pe măsură ce țările din întreaga lume continuă să adopte noi reglementări care sprijină tehnologiile de editare genetică, care sunt o parte vitală a creșterii bioeconomie. Dacă spune nu inovației științifice, UE pierde multe beneficii, inclusiv reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din agricultură și producția de alimente.”
Raportul indică o decizie din 2018 a Curții de Justiție a Uniunii Europene care supune organismele editate folosind NGT legislației UE din 2001 privind OMG-urile, un regulament stabilit înaintea unor metode precise de editare a genelor, cum ar fi CRISPR. Raportul evidențiază preocupările comunității științifice cu privire la poziția UE cu privire la NGT, în special în lumina evoluțiilor globale din bioeconomie.
„Revoluția bioeconomiei decolează în întreaga lume, condusă de noi tehnici genomice (NGT) care permit editarea precisă a genelor plantelor, animalelor și microorganismelor. Acest lucru duce la recolte mai bune, produse farmaceutice, proteine pe bază de plante și multe altele, generând valoare adăugată substanțială pentru economia globală. UE este deja în urmă. Vechile reglementări anti-OMG care datează din 2001 se aplică în prezent culturilor modificate genetic, forțând start-up-urile din domeniul geneticii să se mute în străinătate și părăsind revoluția bioeconomică globală în Europa moribundă”, se arată în raport.
„Pentru a aborda acest lucru, Comisia Europeană a înaintat o propunere de actualizare a reglementării NGT-urilor într-un mod care să fie mai în concordanță cu progresul științific, în iulie 2023 . Deși credem că aceste propuneri nu sunt suficient de ambițioase, recunoaștem că sunt un pas în direcția bună. Cu toate acestea, multe ONG-uri, partide politice și state membre se opun în mod deschis acestora, încercând să prevină orice utilizare pe scară largă a NGT-urilor în Europa. Dacă reușesc să blocheze progresul NGT-urilor, Europa nu va avea o revoluție bioeconomică", mai subliniază raportul.
Raportul integral poate fi citit urmând https://allianceforscience.org/wp-content/uploads/2023/10/Foregone-benefits-of-gene-editing-in-the-EU_FINAL.pdf
