1. Organismele modificate genetic ar putea cauza intoleranță la gluten, alergii, autism, cancer și alte boli?
Există peste 1000 studii realizate în întreaga lume care arată că organismele modificate genetic nu prezintă riscuri pentru sănătatea umană. De asemenea, peste 90% din alergii sunt cauzate de alimente precum lapte, soia, pește, alune și altele. Din această listă, doar soia există pe piață și în forma ameliorată; celelalte alimente care produc alergii nu sunt organisme modificate genetic. În peste 20 de ani de cercetare, dovezile au rămas aceleași, inclusiv un studiu recent al Academiei Naționale de Știință, Inginerie și Medicină (S.U.A., 2016) spune că: „nu există nici o probă considerabilă care să ateste faptul că organismele modificate genetic prezintă alte riscuri față de culturile convenționale.”
2. Nu s-au efectuat studii pe termen lung în ceea ce privește organismele modificate genetic?
Încă de la introducerea organismelor modificate genetic pe piață (1996) au fost efectuate studii în mod constant, în special de către autoritățile competente din diferite țări, care certifică siguranța alimentelor. Mai mult, o serie de teste au fost efectuate inclusiv de către experți din industrie, dar și de către organizații independente. Un studiu din 2012 confirmă ipoteza că “plantele modificate genetic sunt la fel de nutritive precum cele convenționale și pot fi utilizate în siguranță în alimente și în furaje.”
3. Companiile mari din agro le impun fermierilor să cultive OMG?
Companiile din agribusiness facilitează alegerea celei mai bune soluții pentru fiecare fermier în parte și dezvoltă produse care să ofere cât mai multe opțiuni. Mai mult, pe piață sunt disponibile la ora actuală trei posibilități: aceea de a opta pentru o cultură organică, convențională sau OMG. Mulți fermieri de pe glob cultivă de cele mai multe ori și organic în aceeași formă, iar cultura evoluează corespunzător alături de celelalte. Coexistența acestor tipuri de culturi nu este un concept nou. Alegerea fermierilor este strâns legată de contextul local și de cererea locală pentru anumite produse agro.
4. Organismele modificate genetic cresc costul hranei?
În contextul creșterii accelerate a nevoii de hrană pe întregul glob, biotehnologia a reprezentat una dintre soluțiile cele mai la îndemână pentru a produce mai mult cu mai puțin, într-un timp cât mai scurt. Astfel, toate resursele, inclusiv apa și solul, sunt eficientizate la maxim. Mai mult, costul hranei este influențat îndeaproape de factori precum costul transportului, pierderi cauzate de vremea nefavorabilă, rozătoare sau boli.
5. Organismele modificate genetic au un impact negativ asupra mediului înconjurător?
În decursul timpului, fermierii au fost nevoiți să se adapteze condițiilor climatice. Mai mult, provocările aduse de mediul înconjurător i-au îndreptat spre găsirea celor mai bune soluții pentru a eficientiza resursele din ce în ce mai mici pe care le au la dispoziție. Biotehnologia merge mână în mână cu creșterea productivității și cu diminuarea impactului asupra resurselor naturale (conservă apa și reduce eroziunea solului). Mai mult, culturile biotehnologice protejează biodiversitatea și calitatea aerului, diminuând utilizarea de pesticide și emisiile de CO2. De completat cu exemplul despre Amazon
6. Organismele modificate genetic afectează existența fluturilor, albinelor și a altor polenizatori?
Studiile din domeniu arată că fluturii și albinele sunt afectate cu precădere de paraziți, defrișări și de microorganismele ce populează plantele-gazdă. Cu toate acestea, nici unul dintre studii nu a concluzionat că plantele modificate genetic ar avea un impact negativ asupra existenței lor.
7. Animalele consumă grâne rezultate în urma unor culturi modificate genetic, iar genele ingerate se vor regăsi în carne, lapte și ouă?
Trebuie să avem în vedere faptul că animalele pot consuma atât OMG, cât și produse rezultate în urma unor culturi convenționale. În egală măsură, acestea trec prin sistemul digestiv și sunt dizolvate în 21 de amino-acizi care există și în natură. În urma unor studii s-a concluzionat că nu au fost detectate în țesutul uman nici proteine reactive imunologic, nici transfer de ADN de la OMG.
