În cadrul unui eveniment desfășurat săptămâna aceasta la Parlamentul European, organizat de europarlamentarii spanioli Clara Aguilera, Inmaculada Rodriguez-Piñero și Marcos Ros, oamenii de știință și cei din sectorul agribussines au analizat propunerea privind reglementarea noilor tehnici de editare a genelor prezentată de Comisia Europeană în iulie anul trecut și impactul posibil asupra sectorului agroalimentar european.
Sub titlul „Noi tehnici genomice, o oportunitate pentru cercetare și sistemul agroalimentar european”, sesiunea a început cu intervenția Clarei Aguilera care a evidențiat obiectivele zilei: să aibă o dezbatere deschisă, fără prejudecăți și gândindu-se la ce viitorul ar trebui să fie ca. Aguilera a subliniat că în Uniunea Europeană avem nevoie de o reglementare diferită pentru aceste tehnologii față de cea pentru OMG-uri pentru că, a subliniat ea, vorbim clar despre ceva diferit.
Irene Sacristán, șeful unității de biotehnologie, DG SANTE, a Comisiei Europene, a prezentat principalele elemente ale propunerii. Având în vedere provocările cu care ne confruntăm, a subliniat, este esențial să căutăm noi instrumente și inovații, pe care să le putem folosi în beneficiul durabilității sistemului alimentar. Această propunere urmărește să faciliteze cercetarea și inovarea, dar și să asigure că rezultatele acestor tehnologii ajung în mediul rural european.
Marcos Egea, profesor și director al Institutului de Biotehnologie a Plantelor al UPCT, a salutat propunerea prezentată de Comisie și a subliniat că NGT-urile sunt un instrument care „democratizează tehnologia genetică”. Între timp, José Miguel Mulet, profesor al Departamentului de Biotehnologie la UPV, a subliniat că „am ratat deja trenul transgenic, să nu facem aceleași greșeli!”.
Importanța pe care o pot avea aceste NGT pentru un sector precum horticultura sau pentru lupta împotriva secetei a fost în centrul unei părți importante a unui al doilea panel în care au fost analizate aceste noi tehnici genomice în dezvoltarea semințelor și viitorul agriculturii noastre. Pentru Toni Granell, cercetător la Institutul de Biologie Moleculară și Celulară a Plantelor (IBMCP), este important să mergem mai departe cu propunerea, deoarece factorul timp este foarte important. Ana Caño, cercetător la Centrul de Cercetare în Genomica Agricolă (CRAG), a subliniat că avem o mare oportunitate de a continua să lucrăm și să cercetăm astfel încât să oferim culturi mai bune și beneficii pentru societatea noastră.
