Săptămâna aceasta, la București, a avut loc cea de-a șasea ediție a conferinței „Inovații în ameliorarea plantelor”. Devenit de-acum o tradiție, evenimentul a fost organizat de către AgrobioTechRom, Alianța Industriei Semințelor din România (AISR) și Asociația Producătorilor de porumb din România (APPR), cu sprijinul Ambasadei SUA la București și al Academiei de Științe Agricole și Silvice.
Tema discuțiilor din acest an a fost rolul noilor tehnici genomice în securitatea alimentară globală. Ca la fiecare ediție, prezentările au fost făcute de către cunoscuți și apreciați oameni de știință și specialiști reputați în domeniu, din țarăși din străinătate.
În cuvântul său de deschidere, dl. Dragoș Costin Telehuz, Secretar de stat la ministerul Agriculturii, a subliniat faptul că MADR sprijină, la nivelul Uniunii Europene, reglementarea favorabilă a utilizării noilor tehnologii genomice, în folosul fermierilor. În optica sa, acestea vor putea permite obținerea unor plante mai rezistente la boli și la factorii de mediu, mai ales la secetă și arșiță. În încheiere, domnia-sa a ținut să sublinieze că aceasta este optica sa nu numai ca demnitar, ci și ca fermier.
Doamna Alicia Hernandez, Ataşat regional pentru agricultură pentru Europa Centrală și de Est a salutat, la rândul său, participanții la eveniment. Domnia-sa a ținut să reitereze faptul că, în actualul context global, noile tehnici genomice sunt o modalitate de a răspunde provocărilor cărora agricultorii de pretutindeni trebuie să le facă față.
Doamna Petra JORASCH, Manager al departamentului Plant Breeding Innovation Advocacy al Euroseeds a vorbit despre cum poate contribui inovarea în domeniul ameliorării plantelor la securitatea alimentară durabilă. În continuare, dr. Oana DIMA, Science Policy Manager la VIB-Universitatea Ghent (Belgia) și director executiv al Centrului pentru Biologia Plantelor EU-SAGE, a evidențiat rolul pe care oamenii de ştiinţă ar trebui să îl aibă în procesul de decizie, în optica organizației „Agricultura europeană sustenabilă prin editare genomică” (EU-SAGE). În continuare, profesorul Wayne Parrott, Distinguished Research Profesor la Institutul pentru Ameliorarea plantelor, Genetică şi Genomică al Universității Georgia (SUA) a accentuat rolul culturilor moderne obținute prin ameliorarea plantelor utilizând editarea genomică asistată pentru dezvoltarea unei agriculturi sustenabile. Dr. Iulian Gabur, cercetător științific la Departamentul de Ameliorarea Plantelor din cadrul Facultății de Agricultură Justus a Liebig University din Gissen (Germania) care a detaliat unele aspecte tehnice și metodologice legate de ameliorarea plantelor, genetică moleculară, variațiile structurale genomice și markerii moleculari.
Dl. Aurel Badiu, Vicepreședinte al ASAS și cercetător cu o îndelungată experiență în domeniul geneticii și al ameliorării plantelor a subliniat, la rândul său, ca o concluzie a expunerilor conferențiarilor, importanța pe care noile tehnici genomice o au pentru agricultura modernă.
A urmat o sesiune de discuții, în cadrul cărora participanții au adresat întrebări și au primit răspunsuri de la cei patru conferențiari, cărora li s-au alăturat și Cristina Cionga, moderatorul evenimentului, director pentru Afaceri Europene al APPR, și Florentin Bercu, directorul Uniunii Naționale a Cooperativelor din Sectorul Vegetal.
Ca o concluzie generală, care a fost constant adusă în atenție de participanți, este aceea că legislația Uniunii Europene în domeniu este învechită. Reglementările în vigoare datează încă din anul 2001. Între timp, știința a evoluat foarte mult. Ca urmare, vechile norme nu mai sunt aplicabile astăzi. În același timp, în mai multe state care sunt și mari producători agricoli, precum SUA, Argentina, Brazilia, China și altele, aceste tehnologii sunt aplicate pe scară largă. În consecință a apărut un decalaj, care se adâncește pe zi ce trece, între fermierii europeni și cei din aceste state. Dacă nu se va schimba sistemul de reglementare, atunci agricultura europeană va deveni total neperformantă, cu rezultate amenințătoare asupra cetățenilor UE.
În plus, utilizarea noilor tehnici de ameliorare pentru obținerea de culturi mai rezistente la secetă, arșiță și alte fenomene generate de schimbările climatice și care să valorifice mai eficient fertilizanții ar sprijini substanțial atingerea obiectivelor mai multor Strategii Europene, precum „Green Deal”, „Farm to Fork” sau Biodiversitate.
Așadar, există speranțe că din 2023 și fermierii români, împreună cu toți colegii lor europeni, vor putea beneficia de aceste noi și puternice instrumente!
