Facebook Twitter

Studiu japonez: cum este percepută și cum ar trebui prezentată editarea genetică

Interesul experților în utilizarea editării genelor pentru culturile agricole a cunoscut o creștere revoluționară. În același timp, preocuparea oamenilor pentru siguranța alimentelor a crescut și ea. Pentru a înțelege diferența de atitudine dintre experți și public față de culturile editate genetic, o echipă de cercetători japonezi, condusă de dr. Naoko Kato-Nitta, cercetător la Centrul Comun de Sprijin pentru Cercetarea Datelor Științifice al Institutul de Matematică Statistică din Tokyo (Japonia), a efectuat un sondaj despre percepțiile experților și cele ale publicului japonez asupra editării genelor versus alte tehnici de reproducere emergente sau convenționale din Japonia, unde producția de culturi modificate genetic este strict reglementată și nu este acceptată cu ușurință.

Descoperirile lor au fost publicate în Palgrave Communications.

Autorii au efectuat sondaje experimentale prin internet, pentru a obține o mai bună înțelegere a imaginii experților și a percepției publice asupra beneficiilor, riscurilor și valorii utilizării tehnologiei de editare a genelor pentru reproducerea culturilor, în comparație cu alte tehnologii. La sondaje au participat 3.197 de voluntari, o parte constituită din public general, iar alta din oameni de știință, cu și fără expertiză în biologie moleculară.

Conform studiului, participanții care aveau cunoștințe experte în biologia moleculară au perceput tehnologiile emergente ca cele care ar oferi cel mai mic risc și cel mai mare beneficiu sau valoare pentru utilizarea alimentelor. În același timp, publicul general a considerat că prezintă cel mai mare risc și cel mai mic beneficiu. Experții din alte discipline au avut percepții similare publicului general în ceea ce privește riscul, dar percepții similare experților în biologie moleculară în ceea ce privește valoarea.

Totuși, publicul general a avut tendința de a percepe culturile editate genetic ca fiind mai sigure și mai valoroase decât alte culturi modificate genetic, prezentând totodată un risc mai mic. Chiar dacă diferențele de percepție între editarea genelor și modificarea genetică au fost foarte mici în comparație cu diferențele de percepție între editarea genetică și tehnicile convenționale de reproducere a plantelor, obținerea unor astfel de rezultate de la participanții care trăiesc în Japonia, atestă potențialul mare pe care această tehnologie îl are în Țara Soarelui Răsare.

„Rezultatele ne-au permis să elucidăm deficitul modelului folosit în comunicarea științifică, propunând două noi ipoteze”, a spus Kato-Nitta. Presupunerea modelului este că, pe măsură ce cunoștințele științifice cresc, la fel se petrece și cu acceptarea publică a noilor tehnologii. „În primul rând, această presupunere a fost valabilă doar pentru științele convenționale, cunoștințe care pot fi dobândite prin educația în clasă, dar nu sunt valabile pentru științele emergente, precum editarea genetică, cunoștințe care pot fi dobândite în principal prin învățare informală”, a spus Kato-Nitta. . „În al doilea rând, presupunerea modelului cu privire la științele emergente este valabilă doar pentru creșterea percepțiilor asupra beneficiilor, dar nu și pentru reducerea percepțiilor asupra riscului.”

Potrivit lui Kato-Nitta, oamenii consideră că editarea genelor are un potențial mai mare decât modificarea genetică, în special în ceea ce privește aspectele beneficiilor utilizării acestei tehnologii. „Trebuie să fim în continuare precauți în ceea ce privește atitudinea oamenilor față de aspectele de risc și valoare asociate cu această tehnologie”, a menționat ea. In cadrul sondajului, experții din alt domeniu au perceput și mai multe riscuri în editarea genelor, decât în modificarea genetică.

„Sper că cercetările mele vor ajuta la reducerea decalajului dintre experții științifici și public.” spuse Kato-Nitta. „Experții științifici trebuie să înțeleagă diversitatea de oameni din afara comunității lor specifice domeniului. În prezent lucrez la dezvoltarea unui nou model de comunicare publică a științei și tehnologiei, care să explice factorii cheie care afectează diverse fațete ale atitudinilor oamenilor față de științele emergente, mai cuprinzător decât au făcut studiile anterioare. ”

 

Articolul original este disponibil pe https://globalplantcouncil.org/new-survey-results-reveal-the-experts-and-publics-attitude-towards-gene-edited-crops/



 
 
 
 
 
 

Abonează-te la Newsletter

Pentru a fi la curent cu ultimele știri și oferte, abonează-te la newsletter. Nu trimitem spam.