Biotehnologia poate să aduca înapoi căpşunele care îţi lasă gura apă

Imaginează-ţi cea mai bună căpşună pe care ai mâncat-o vreodată. Dulce, parfumată, puţin acrişoară şi răcoritoare.

Bineînţeles că nu toate căpşunele au acel gust. Şansele sunt că ai fost dezamăgit până acum de căpşunele din supermarket, mari, frumoase, dar fără aromă. Pe parcursul timpului căpşunele şi-au mai pierdut din aromă, dar totul e pe cale să se schimbe. Un grup de cultivatori/cercetători vor să aducă gloria înapoi căpşunei, îmbinând metodele clasice de hibridări cu tehnicile moderne de inginerie genetică.

Prima dată cercetătorii vor să descopere structura chimică a aromei pe care o caută. După, ei vor încrucişa plantele care au această aromă cu căpşunele care nu au o aromă puternică. În final cercetătorii pot analiza ADN-ul progeniturii, dar şi al părinţilor, astfel realizând o bază de date în care pot vedea care gene codifică pentru anumite trăsături a plantei.

Steve Knapp, directorul Programului de Hibridare a Căpşunelor din cadrul Universităţii din California Davis, şi Vance Whitaker, un ameliorator de la Universitatea din Florida, sunt pesimişti deoarece este foarte complicat să ieşi pe piaţă cu un produs modificat genetic, iar tehnica necesară izolării aromei este extrem de complicată.

Deşi sunt şi sceptici, care nu cred că acest lucru este posibil, să sperăm că cercetătorii vor reuşi să readucă aroma căpşunelor.

Datorită biotehnologiei avem brânză

CheeseAssortment1

Pe vremuri producerea brânzei însemna sacrificarea vacilor. În special celor tinere, care au în stomac enzime capabile de a transforma laptele în brânză tare precum Parmezan sau Caşcaval. Aceste enzime sunt secretate de membranele mucoase care căptuşesc al patrulea stomac al vacilor. Obţinerea enzimelor se făcea prin spintecarea stomacului şi prelevarea lichidului din interior.

Timp de mii de ani asta a fost singura modalitate de a obţine brânză. Eventual, stomacele de viţei au devenit un produs secundar al abatoarelor. Dar în 1970, din cauza creşterii cererii de brânză, a intervenit o problemă, şi aceasta era omorârea unui număr imens de viţei.

Anticipând o criză între cerere şi ofertă, cercetătorii au găsit o soluţie care până atunci nu a mai fost aplicată pe lanţul alimentar: organismele modificate genetic. Rezultatul a fost o bacterie modificată genetic care producea enzimele necesare obţinerii brânzeturilor. Acest lucru a revoluţionat industria brânzeturilor. Astăzi aproape toate brânzeturile sunt obţinute cu ajutorul microorganismelor modificate genetic.

Folosirea OMG-urilor pentru a obţine brânză este una din cele mai mari realizări a ştiinţei moderne. Dar astăzi, această realizare este de cele mai multe ori ignorată sau trecută cu vederea. În zilele noastre organismele modificate genetic sunt neînţelese de majoritatea oamenilor şi acest lucru trebuie să se schimbe.

Chinezii au clonat o gena tolerantă la căldură dintr-un soi de orez african

Conform AGprofessional, oamenii de ştiinţă chinezi au reuşit să izoleze şi să cloneze o genă tolerantă la căldură dintr-un soi de orez african, care ar putea să ajute în realizarea unor noi soiuri de orez care să reziste la scimbările climatice cauzate de încălzirea globală.

Liu Hongxuan, un academician din cadrul Institutului de Fiziologie a Plantelor şi Ecologie, a declarat că în mod normal temperaturile de peste 35oC afectează în mod negativ producţia de orez.

Stresul provocat de caniculă afectează proteinele din orez iar acest lucru duce la ofilirea plantei. Echipa de cercetători a lui Lin a izolat o genă de la un orez african care se activează automat când loveşte canicula. Funcţionează prin eliminarea proteinelor toxice, care provoacă moartea plantei.

Lin şi echipa lui au testat în câmp mai multe varietăţi de orez asiatic modificat cu această genă. Ei au observat că gena îi permite plantei să reziste la temperaturi ridicate.

El a mai spus că pe lângă orez, cu ajutorul genei, se mai pot obţine şi alte soiuri de grâu şi legume, cum ar fi varza chinezească.

Drept la replică

Asociația Profesională AgroBiotechRom

B-dul Măraști nr 59, sector 1, București

www.agrobiotechrom.ro

Ref: Drept la replică

Asociaţia profesională a producătorilor şi utilizatorilor de biotehnologii agricole din România, AgroBiotechRom, solicită publicarea unui drept la replică pentru articolul "Cum ne dăm seama dacă roşiile de la piaţă au fost modificate genetic. Secretul, dezvăluit de agricultorii români", publicat pe site-ul Ştirile ProTV pe data de 18 iunie 2015 (http://stirileprotv.ro/stiri/csid/cum-iti-dai-seama-daca-rosiile-de-la-piata-au-fost-modificate-genetic-secretul-dezvaluit-de-agricultori.html). Acest articol este incorect şi dă dovadă de o lipsă crasă de documentare a jurnalistului care l-a redactat, dar şi a reporterului care a participat la filmare.

Într-adevăr, un soi de roşii modificate genetic a apărut pe piaţa din Statele Unite în anul 1994, fiind primele plante transgenice care erau disponibile la acea dată pentru comercializare.

Aceste roşii erau modificate genetic pentru a stopa producerea unei enzime care ducea la înmuierea lor. Astfel, roşiile puteau fi lăsate să se coacă direct pe lăstar şi apoi puteau fi plasate pe termen lung pe rafturile magazinelor. În mod normal, acestea ar fi fost recoltate înainte să se coacă sau ar fi fost coapte în mod artificial.

Roşiile modificate astfel genetic erau disponibile în Statele Unite şi în alte câteva ţări însă au dispărut de pe piaţă în jurul anului 1998 pentru că nu erau profitabile.

În momentul de faţă nu există roşii modificate genetic care să poată fi cultivate în regim comercial nici în America de Nord şi nici în Europa.

În România nu există seminţe de roşii trangenice, nu se vând astfel de seminţe şi nu se cultivă roşii modificate genetic. Ele nu pot fi nici importate sau aduse în România din alte state membre ale Uniunii Europene.

Uniunea Europeană cultivă o paletă largă de soiuri sau hibrizi de roșii ameliorate în sistem convențional (clasic). Acestea sunt înregistrate în Catalogul Comun al Soiurilor de Legume. Varitățile de roșii înregistrate la nivel european le regăsiți accesând link-urile de mai jos:

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=OJ:JOC_2015_144_R_0002&from=EN – paginile 59 -65;

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=OJ:JOC_2015_069_R_0001&qid=1424965792142&from=EN – paginile 15-16;

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=OJ:JOC_2015_009_R_0001&qid=1421777472346&from=EN paginile 13-17;

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=OJ:JOC_2015_009_R_0001&qid=1421777472346&from=EN paginile 13-17.

Având în vedere toate aceste considerente solicităm Ştirile ProTV corectarea articolului sau eliminarea acestuia de pe site alături de înregistrarea video aferentă şi de postarea apărută pe platforma de socializare Facebook.

Vă stăm la dispoziţie pentru orice altă informaţie suplimentară. Vă mulţumim!

Dr. Nicolae HRISTEA – Director Executiv Agrobiotechrom

Tel: +40 722 533 246; Email: nicolae.hristea@agrobiotechrom.ro

Despre AgroBiotechRom AgroBiotechRom este o asociaţie profesională a producătorilor şi utilizatorilor de biotehnologii agricole din România, având caracter independent, non-guvernamental, non-profit, apolitic, cu personalitate juridică, guvernată de legile interne şi internaţionale în vigoare. ABR este membra a Asociaţiei Europa-Bio (Asociatia Europeana pentru Bioindustrie), care are 25 de asociaţii naţionale de biotehnologie.

Comunicat de presă

Noile reguli din comerțul cu produse modificate genetic vor distruge ideea de piața unică a UE

 

Bruxelles, 22 aprilie 2015“Comisia Europeană sacrifică principiul fundamental al pieței sale interne, propunând o legislație improvizată, care să justifice interzicerea la nivel național a importurilor unor produse sigure”, a afirmat Jeff Rowe, președintele Consiliului pentru Agricultură și Alimentație al Asociației Europene de Bioindustrie EuropaBio, comentând propunerea legislativă de a lăsa autorizarea importurilor de produse rezultate pe baza culturilor modificate genetic (MG) la latitudinea Statelor Membre,  facută publică de Comisia Europeană.

 

Produsele modificate genetic sunt parte din viața noastră de zi cu zi, deoarece Europa beneficiază de aceste cuceriri tehnologice prin intermediul schimburilor comerciale. Plătim cu bancnote si purtăm haine din bumbac MG, dar, mai ales, depindem de importurile de produse modificate genetic cu care ne hrănim animalele. În fiecare an, UE importă peste 33 milioane de tone de soia MG, adică mai mult de 60 kg pentru fiecare dintre cei 500 milioane de cetățeni ai săi, reducând, astfel, impactul asupra mediului și permițând fermierilor condiții de viață mai bune. Subminarea acestor fluxuri comercial bine stabilite riscă să provoace mari neajunsuri pentru creșterea economică, ocuparea forței de muncă și încrederea în Europa, din punctul de vedere al predictibilității pentru mediul de afaceri.

 

“Propunerea va limita drastic opțiunile pentru fermierii din zootehnie și le va amenința însăși existența. Mai mult, constituie un semnal de alarmă pentru orice industrie inovatoare care trebuie să treacă prin procesul de aprobare la nivel european.  Eșecul de a sprijini un proces unitar la nivelul UE de aprobare a produselor si tehnologiilor sigure va afecta crearea de locuri de muncă, creșterea economică inovația si competitivitatea. Impreuna cu reprezentanții producătorilor și procesatorilor din industria agro-alimentară europeană, îndemnăm Comisia – garant al Tratatelor ce stau la baza Uniunii – să retragă această propunere”, a mai spus Rowe.

 

Pentru intrebari suplimentare din partea presei:

Katarzyna Jasik

Communications Manager Green Biotechnology Europe, EuropaBio

k.jasik@europabio.org

Telefon fix: +32 2 739 11 85

Mobil: +32 478 88 79 08

www.europabio.org