Insectele MG – o alternativă la insecticide !

Modul în care savanții au ales să lupte împotriva țânțarilor care transmit virusul Zika, malaria ori febra galbenă a fost doar un semnal. O nouă cale de a combate insectele nedorite a fost astfel deschisă. Această metodă este deja experimentată în SUA.
Practic, este vorba despre „silențierea” unei gene care reglează comportamentul sexual al unor specii de insecte pentru ca, în două-trei generații, să se ajungă la dispariția lor.

Utilizarea unor astfel de tehnologii ar avea ca efect imediat reducerea drastică a utilizării insecticidelor cu spectru larg, cu toate efectele pe care acestea le implică atât asupra mediului, cât și asupra sănătății utilizatorilor și a consumatorilor produselor tratate.
Anthony Sheldon, profesor de entomologie la Universitatea Cornell, a ales să aplice procedeul dezvoltat de compania Oxitec împotriva moliei verzei (DBM). Acesta este una dintre cele mai distrugătoare insecte din lume. Răspândit pe teritorii foarte largi, DBM este principalul inamic al culturilor de varză, broccoli,rapita, conopidă. S-a estimat că pagubele pe care le produce anual depășesc cinci miliarde de dolari americani. „Această insectă are o remarcabilă abilitate de a dezvolta rezistență la insecticide. Este un lider în ceea ce privește rezistența și este prima insectă care a dezvoltat imunitate la Bt”, spune specialistul.
Oxitec a dezvoltat o tehnologie prin care a editat genomul unor țânțari-masculi. Ulterior, aceștia au transmis-o femelelor sălbatice. Această genă, a auto-limitării, a făcut ca înmulțirea speciei să se reducă de la sine, până la dispariție. Procedeul a fost experimentat cu succes în Brazilia și în alte țări.
Shelton a aplicat aceeași tehnologie si DBM. În anul 2015 au fost încheiate testele în medii protejate, iar întoamna lui 2017 și cele din câmp. Rezultatele au fost pe măsura așteptărilor. Populațiile de DBM s-au prăbușit, efectiv. În plus, supraviețuitorii și-au recăpătat vulnerabilitatea la Bt. „E ca și cum ai fi mâncat dintr-o prăjitură și ai mâncat prea mult”, a explicat Shelton efectul.
„Fermierii au nevoie de instrumente cât mai precise, iar acesta este unul care se referă exact la fiecare specie. În contextul în care se discută atât despre efectele insecticidelor asupra polenizatorilor, este de așteptat că fermierii vor dori să folosească ceva atât de benign cum este ingineria genetică”, a mai apreciat cercetătorul.
În ceea ce privește momentul când astfel de tehnologii vor deveni disponibile pe scară largă, Neil Morisson, șeful departamentului de control al bolilor agricole de la Oxitec, crede că primele dintre ele vor ajunge la îndemâna fermierilor în următorii zece ani. Totul depinde de procedurile de reglementare. „A vorbi despre cerințele EPA pentru reglementarea utilizării insectelor MG înseamnă a naviga pe mări necartografiate”, spune Morisson.

 

Articolul original este disponibil pe www.agweb.com/article/genetically-engineered-insects-next-for-agriculture-naa-chris-bennett/

Poza: https://commons.wikimedia.org/wiki/User:Meisam