Prunul transgenic testat la Bistrița, nu poate fi cultivat din cauza CE

Virusul Plum Pox (PPV), cunoscut și sub numele de Sharka, este endemic în România. El afectează în mod special prunii, dar și alte specii sâmburoase, precum piersicii și caișii. Nu există niciun fel de tratament împotriva sa. 
    Infestarea cu acest virus face ca fructele să nu mai acumuleze decât o cantitate mică de zaharuri și să cadă din pom înainte de vreme. Majoritatea fructelor prezintă pe ele inele verzi, unde pulpa este mai densă și mai acră.
    Virusul a apărut pentru prima dată în timpul Primului Război Mondial, în Bulgaria și în Macedonia. De atunci s-a răspândit în toată Europa. România este o zonă în care infestarea este endemică. Conform specialiștilor de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistrița, în Muntenia sunt afectați în jur de 56% dintre prunii existenți, pentru ca în Transilvania să se ajungă la 76%. Media națională se situează la 69%. 


    Rezultatul acestei infestări este o pierdere enormă de producție, fie că este vorba de fructe, ca atare, fie că este vorba de derivate, precum gemuri, sucuri sau băuturi alcoolice. Și totuși, pentru noi, românii, țuica de prune rămâne, fie că ne place, fie că nu, un brand de țară!
    La începutul anilor 90, un colectiv internațional, alcătuit din cercetători din SUA, Franța, România și alte țări au creat și testat un prun transgenic rezistent la acest virus. Practic, în genomul prunului au fost inserate două secvențe din virus. Astfel, pomul a dezvoltat rezistență la acest agent patogen. 
    Botezat inițial C5, apoi Honey Sweet, noua varietate a intrat într-un program de testare și aclimatizare în mai multe țări din Europa, între care și România. Între anii 1996 și 2002, prunul a fost cultivat la Stațiunea de la Bistrița cu bune rezultate. Mai multe teste au demonstrat rezistența sa la Plum Pox chiar și în situația unor inoculări masive.
    În același timp a fost urmărită și siguranța cultivării soiului, atât pentru consumatori, cât și pentru mediu. Cercetările nu au evidențiat nici un fel de risc. Rezultate similare au obținut și oamenii de știință din Spania, Polonia și Cehia.
    Apoi, în 2007, România a intrat în UE și filmul s-a rupt. Pentru că Honey Sweet este un OMG, nu poate fi cultivat. Așa că țara noastră a spus adio unei soluții (poate singura) de a eradica focarul endemic de PPV. Asta cu toate că EFSA, în mai multe rânduri a precizat că acest prun nu prezintă nici o amenințare!
    Între timp, în SUA, în 2015, noul hibrid a fost autorizat pentru cultivare. 
    Cercetătorii de la Bistrița au reluat, în urmă cu doi ani, programul de testare, în speranța că, poate, în 2019 vor reuși să convingă CE și Statelor Membre (chiar celor care nu cultivă prun si, economic, nu sunt interesate de această cultură) să  permită și României cultivarea acestui soi.
Poza: Erin Silversmith