Istoria biotehnologiei

Biotehnologia face apel la procese biologice pentru rezolvarea unor probleme sau pentru a obţine produse utile. Omul cultivă plante şi creşte animale încă din Epoca de Piatră, pentru a-şi asigura în mod constant resursele de hrană şi îmbrăcamintea. Iar de 6000 de ani, recurge la procese biologice pentru a prepara unele produse alimentare. De exemplu, foloseşte drojdiile pentru a dospi pâinea şi pentru a fermenta materia primă din carea derivă berea şi vinul.

Cu aproape 150 ani în urmă, un călugăr – Gregor Mendel – a imaginat modul în care, la plante, caracterele ereditare trec de la părinţi, în descendenţă. Această descoperire şi-a găsit imediat aplicaţia practică în procesul de ameliorare a plantelor cultivate. Proces care era însă foarte lent, obţinerea unor plante cu însuşirile dorite durând mai multe generaţii. A intervenit însă biotehnologia modernă. Bazată tot pe legile eredităţii descoperite de Mendel, aceasta face posibil transferul unei singure gene, care determină un anumit caracter, într-o plantă, cu o precizie mai mare şi mult mai repede decât atunci când se aplică metodele de ameliorare tradiţionale.

Practic, biotehnologia agricolă este un mijloc de producere a unor seminţe cu calităţi speciale, care permit fermierilor să cultive plante nutritive, mai rezistente la boli şi dăunători şi mai productive.

4000 – 2000 îc
Primele aplicaţii ale biotehnologiei la prepararea alimentelor: sunt folosite drojdii pentru dospirea pâinii şi fermentarea berii (Egipt şi Mesopotamia)
Se produc brânza şi vinul (Sumeria, China şi Egipt)

500 îc
Primul antibiotic – laptele de soia mucegăit folosit pentru a trata arsurile (China)

100 dc
Primul insecticid: aplicat, prin prăfuire, pe crizanteme (China)

1590 – 1675
A fost nevoie de 300 de ani pentru descoperirea şi desluşirea alcătuirii celulelor
1590 Jansen inventează microscopul
1663 Hooke descoperă celula
1675 Leeuwenhoek descoperă bacteriile

1830 – 1833
1830 Descoperirea proteinelor
1833 Descoperirea şi izolarea primei enzime

1835 – 1855
Schleiden şi Schwann: ”toate organismele sunt alcătuite din celule”
Wirchow: „orice celulă se naşte dintr-o celulă”

1865
Debutul geneticii ca ştiinţă: Gregor Mendel descoperă legile eredităţii

1870 – 1890
Amelioratorii hibridează bumbacul, obţinând sute de varietăţi cu calităţi superioare
Fermierii inoculează pentru prima dată câmpurile cu bacterii care fixează azotul, pentru a ameliora producţia
William James Beal produce, în laborator, primul hibrid experimental de porumb

1919
Cuvântul „biotehnologie” apare pentru prima dată ântr-un text tipărit

1928
Alexander Fleming descoperă penicilina ca antibiotic

1930
Congresul SUA votează „Legea pentru înregistrarea plantelor”, ce face posibilă patenterea produselor ameliorării

1933
Hibrizii de porumb sunt disponibili pe piaţa din Statele Unite ale Americii

1942
Penicilina este produsă industrial în culturi microbiene

1944
Avery dovedeşte ADN-ul este purtătorul informaţiei genetice

1953
Watson şi Crick descriu structura dublui helix al ADN-ului

1958
Este sintetizat pentru prima dată ADN ăn eprubetă

1961
Departamentul pentru Agricultură al SUA înregistrează primul biopesticid: Bacillus thuringiensis sau Bt

1970
Norman Borlaug primeşte Premiul Nobel pentru Pace
Este descoperită prima enzimă care taie molecula de ADN în locuri specifice

1971
Prima sinteză completă a unei gene

1972
Este utilizată pentru prima dată enzima ADN ligaza, care leagă fragmente de ADN
Berg realizează prima moleculă recombinată sintetică, combinând ADN de la două virusuri

1980
Berg, Gilbert şi Sanger primesc Premiul Nobil pentru chimie, pentru crearea primei molecule artificiale de ADN recombinat

1982
Primul vaccin ADN recombinat pentru animale domestice
Primul medicament „BIOTECH” aprobat: insulina umană produsă în bacterii modificate genetic
Prima transformare genetică a unei celule vegetale: Petunia

1983
Este obţinută pentru prima dată  o plantă întreagă – de petunia – prin biotehnologie
Are loc prima demonstraţie a faptului că plantele modificate genetic transmit noile caractere la descendenţii lor

1986
Primul vaccin uman obţinut prin inginerie genetică. Boala vizată: Hepatita B
Primul medicament utilizabil impotriva cancerului produs prin biotehnologie: Interferonul

1987
Prima aprobare pentru testare în câmp a unor plante de cultură modificate genetic: soiuri de tomate şi de cartof rezistente la virusuri

1989
Prima aprobare de testare în câmp a bumbacului modificat genetic rezistent la atacurile insectelor (bumbacul Bt)

1990
Primul porumb rezistent la atacurile insectelor: Porumbul Bt
Primul produs alimentar obţinut prin modificare genetică aprobat în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord: drojdiile modificate genetic

1996 – 1997
Sunt comercializate primele plante de cultură modificată genetic prin biotehnologie pentru a rezista la atacurile insectelor şi la erbicide (soia Roundup Ready)
Plantele biotech sunt cultivate în întrega lume pe aprox. 1 mil. ha: Argentina, Australia, Canada, China, Mexic, SUA
„Heloo Dolly”: apare primul animal clonat – oaia Dolly – în Scoţia

2000
În 13 ţări sunt cultivate plante modificate genetic pe 44 mil ha
„Orezul auriu” permite şi ţărilor în curs de dezvoltare să beneficieze de posibilitzţile oferite de biotehnologie, în speranţa rezolvării subnutriţiei cronice şi a vindecării unor forme de orbire

2001
Este încheiată prima hartă genomică a unei plante cultivate: orezul

2008
13.3 milioane de farmieri din 25 de state cultivă plante ameliorate transgenic pe 125 milioane hectare.

2009
Dezvoltatorii de aplicaţii ale biotehnoplogiei anunţă descoperirea genei care conferă toleranţă la secetă culturilor de porumb.