Manifest pentru Biotehnologia Verde

Competivitatea, sustenabilitatea şi perspectivele biotehnologiei verzi
Scopurile acestui Manifest
Concluzii

COMPONENTELE PRINCIPALE ALE PROBLEMATICII şi SOLUŢIILE PROPUSE:

1. Implementarea eficientă a unui proces de autorizare a culturilor modificate genetic.
2. Realizarea unei pieţe europene unice a seminţelor.
3. Respectarea acordurilor de comerţ liber la care UE este parte, eliminând barierele netarifare în fluxuruile comerciale cu alte state.
4. Promovarea coerenţei în politicile şi informaţiile publice privind biotehnologia verde;
5. Promovarea coerenţei politicilor de biotehnologie pentru atingerea scopurilor de viitor.

INTRODUCERE ÎN BIOTEHNOLOGIA VERDE

Pe plan mondial, agricultura biotehnologică sau “biotehnologia verde” a fost adoptată cu o viteză-record. În 2008, 13,3 milioane de fermieri din 25 de ţări cultivau culturi modificate genetic (biotech) pe o suprafaţă de 125 milioane hectare, reprezentând o creştere cu 9,4% a suprafeţelor biotehnologice pe plan global, comparativ cu 2007, demonstrând astfel faptul că fermerii din întreaga lume, în special în ţările în curs de dezvoltare, recunosc beneficiile pe care le aduce aceasta tehnologie.

Cultivarea în Europa este la o scară mult mai mică, însă s-a accelerat în ultimii ani, pe măsură ce fermierii au început să realizeze beneficiile culturilor”biotech”, costul mai mic şi nivelul mai scăzut de micotoxine fiind principalele motive pentru culturile de porumb rezistent la atacul de insecte. În 2008, s-au cultivat 107719 hectare de culturi biotech în şapte ţări din Uniunea Europeană. Tehnologia este sigură, iar sistemele de reglementare, dacă se aplică corect în ţările UE, garantează consumatorilor şi fermierilor posibilitatea de a alege să consume alimente modificate genetic şi, respectiv, să cultive plante modificate genetic.
Biotehnologia agricolă oferă oportunităţi extraordinare pentru atingerea ţintelor-cheie pentru politica publică europeană, incluzând sustenabilitatea, reducerea emisiilor de CO2, eficienţa energetică, inovaţie, educaţie, promovarea cercetării stiinţifice, dezvoltarea, diversificare ocupaţională, sănătate si comerţ.
Biotehnologia este exploatată la un ritm accelerat de competitorii europeni. În momentul în care ar fi permisă “înflorirea” sa în UE, s-ar îmbunătăţi sustenabilitatea mediului şi competivitatea, existănd, în plus, posibilitatea de a creşte producţia de hrană, pentru a ţine pasul cu cererea în creştere.
Beneficiile biotehnologiei verzi pentru fermieri, mediu, consumatori şi societate sunt foarte multe.

Culturile biotech sunt în masură să ofere:

1. producţii mai mari cu 6-30% pe aceeaşi suprafaţă de teren agricol, astfel evitându-se nevoia de a ara pământ aflat în conservare, acesta, în prezent, fiind un adevarat “rai” pentru biodiversitate;
2. protecţie eficace împotriva pagubelor produse de insecte, care conduce la o reducere semnificativă a stropirilor, cu rezultat de reducere permanentă a consumului de combustibili şi emisii de CO2, dat fiind numărul mai mic de lucrări ale solului; in 2007, prin această tehnologie s-au redus emisiile globale cu 14,2 miliarde kg de CO2, echivalent a 6,3 milioane maşini mai puţin pe şosele într-un an;
3. producerea de alimente şi furaje mai bune, mai sigure şi mai sănătoase, inclusiv culturi cu conţinut şi compoziţie îmbunatătită în ulei;
4. producerea de alimente şi furaje cu conţinut mai redus de toxine naturale cauzatoare de cancer, cum sunt micotoxinele;
5. creşterea viabilităţii economice pentru biocombustibili prin reducerea costurilor materiilor prime;
6. reducerea impactului schimbărilor climatice prin potenţialul oferit fermierilor de a cultiva şi produce mai multe alimente în condiţii dificile de climă;
7. contribuţii la îndeplinirea “Ţelurilor de Dezvoltare ale Mileniului” privind reducerea sărăciei. În 2008, 12,3 milioane de fermieri care au cultivat plante modificate genetic au fost fermieri mici, din tari în curs de dezvoltare;
8. protejarea solurilor de eroziune şi compactare prin mai puţine arături, cu o conservare simultană a umidităţii solului;
9. realizarea de beneficii economice durabile. Fermierii au câştigat în plus 34 miliarde de dolari în perioada 1996 – 2007, din care 44% au rezultat din sporurile substanţiale de producţie, iar 56% din reducerea costurilor de producţie;
10. creşterea eficienţei în folosirea apei. Experienţele de câmp au arătat creşteri de producţie cu până la 20% la culturile modificate genetic tolerante la secetă faţă de culturile convenţionale.

↑ Sus ↑

COMPETITIVITATEA, DURABILITATEA ŞI PERSPECTIVELE BIOTEHNOLOGIEI VERZI

La 20 mai 2008, COMISIA EUROPEANĂ a propus noi reguli pentru agricultură, ca urmare a creşterii cererii pentru alimente şi a preţurilor mai mari, fără a afecta standardele de mediu. Controlul sanitar pentru agricultura europeană a fost conceput astfel ca să asigure sectorul pentru satisfacerea cerinţelor sporite de alimente, într-un mod sustenabil. Comisia a urmărit, de asemenea, să elimine obstacolele care afectează raspunsul fermierilor la semnalele pieţei. Acest “control sanitar” este destinat pentru contracararea creşterii pe termen scurt a preţurilor la alimente, prin stimularea producţiei agricole europene. Pe de altă parte COM a insistat asupra măsurilor pe termen lung, care să includă o cooperare internaţională coordonată şi investiţii în cercetarea agricolă.
Din păcate, după 10 ani de moratoriu asupra aprobării de noi plante modificate genetic în Europa, posibilităţile pentru fermierii europeni de a beneficia de avantajul biotehnologiilor agricole continuă să lipsească, facându-i mai puţin competitivi în contextul global.
Comisia Europeană şi statele membre au introdus cel mai strict sistem de reglementare, bazat pe date ştiinţifice, pentru evaluarea, aprobarea şi monitorizarea produselor biotehnologiei agricole care include:

1. Evaluarea siguranţei culturilor biotech, care este efectuată de o autoritate independentă (EFSA), Autoritatea Europeana pentru Siguranţa Alimentelor. Evaluarea este un proces continuu, care se efectuează şi după autorizarea produsului, printr-o monitorizare atentă, dar şi la cererea de reînnoire a autorizaţiei produsului la fiecare 10 ani.
2. Trasabilitatea şi etichetarea culturilor modificate genetic şi ingredientelor derivate, care este conform cerinţelor pe întreg lanţul alimentar pentru informarea consumatorilor, astfel fiind garantat dreptul de a alege.
3. Un set de recomandări de nivel european privind modul de coexistenţă a culturilor modificate genetic cu culturile convenţionale şi ecologice, pentru a asigura că nici o discriminare nu are loc faţă de nici un sistem de agricultură.
4. Implicarea autorităţilor competente ale statelor membre în evaluarea siguranţei culturilor biotech pe durata întregului proces.

Din analiza aspectelor de mi sus, autorizarea cultivării şi folosirea produselor biotehnologice agricole suferă din cauza numeroaselor obstacole. Aceste bariere contribuie la rămânerea în urmă a sectorului în Europa comparativ cu restul lumii şi constituie un impediment pentru contribuţia biotehnologiei agricole la o dezvoltare sustenabilă de lungă durată, în contextul unei game largi de politici sectoriale incluzând mediul, dezvoltarea, competivitatea şi comerţul, pe lângă cel mai evident sector, cel al agriculturii.

SCOPURILE ACESTUI MANIFEST SUNT :

  • scoaterea în evidenţă a celor 5 domenii principale cu probleme care necesită o atenţie şi acţiuni pentru rezolvare urgentă;
  • indicarea soluţiilor pentru aceste probleme;
  • Implementarea efectivă (operativă) a unui proces de autorizare a culturilor modificate genetic;
  • Implementarea eficientă a unui proces de autorizare a culturilor modificate genetic

1. Implementarea eficientă a unui proces de autorizare a culturilor modificate genetic

In anul 2001, Comisia Europeană a publicat un raport bazat pe 81 de proiecte de cercetare desfaşurate pe o perioadă de peste 15 ani şi care au costat peste 70 milioane Euro. Raportul a constatat că OMG autorizate nu prezintă “nici un fel de risc pentru sănătatea oamenilor sau pentru mediu în comparaţie cu ameliorarea convenţională a plantelor. De fapt, folosirea unei tehnologii mai precise şi evaluarea mai atentă conduc la obţinerea de plante şi alimente mai sigure decât cele convenţionale”.
În ciuda acestor date stiinţifice, în 2004 Comisia Europeană a recunoscut faptul că în ce priveşte biotehnologia agricolă, exită o preocupare: “Pozitia Europei este de a o declina, ca o consecinţă a inerţiei politice cauzate de dezbaterea polarizată şi în continuă fierbere dintre oponenţi şi susţinători”. Ca o consecinţă a acestei inerţii politice, sistemul pentru autorizarea noilor culturi biotech în UE nu funcţionează după cum era stabilit iniţial.

În ciuda faptului că aceste companii îndeplinesc toate acele cerinţe de reglementare şi că Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA) a emis numeroase opinii pozitive privind siguranţa noilor produse, până la această dată nici un produs nu a fost aprobat în UE pentru a fi cultivat, după introducerea noului cadru de reglementare în 2001. Mai mult, aprobările produselor pentru folosirea în hrana animalelor şi alimente suferă întârzieri nedeterminate, cu toate că opiniile privind securitatea alimentară de la EFSA sunt pozitive.
Procesul de aprobare se desfaşoară necorespunzator din cauza a trei motive principale:

1. Aspectele de evaluarea a siguranţei: procesul de evaluare efectuat de Panelul OMG al EFSA funcţionează foarte lent. Mai multe dosare de produs intră la EFSA decât sunt eliberate într-un an, ceea ce a făcut ca aproximativ 40 de produse să fi fost acumulate în ultimii şase ani.
2. Directoratul Comisiei Europene de Mediu, care este responsabil pentru administrarea procesului de aprobare, nu înaintează propunerile pentru decizii la Comitetele de Reglementare (Statelor Membre) în termenele stabilite prin regulamente.
3. Reprezentanţii statelor membre la Comitetul de Reglementare şi Consiliuignoră opiniile EFSA asupra siguranţei produsului şi votează împotriva produsului la şedintele de comitet. Acest aspect are consecinţe de şoc, de erodare a încrederii publice în evaluarile ştiinţifice ale EFSA, precum şi în procesul de aprobare ca atare.

Sugestii pentru soluţii

1.În ce priveşte prioritătile Panelul pentru OMG al EFSA ar trebui să se concentreze pe aprobările cererilor pentru produs şi să emită opinii în perioada de timp prescrisă clar în regulamente. Un plan de acţiune pe termen scurt, care să elimine aglomerarea acumulată în timp, ar fi necesar să fie pus în practică.
2. Comisia Europeană ar trebui să propună statelor membre un proiect pentru deciziile de aprobare conform cu obligaţiile lor privind reglementarea, cu respectarea legală a termenelor.
3. Statele Membre trebuie sa acţioneze în conformitate cu obligaţiile lor din UE şi pe plan internaţional şi să demonstreze încredere în procesul de reglementare, pe care ele însele l-au stabilit, prin decizii pe baza opiniilor EFSA, fundamentate ştiinţific.
4. Comisia Europeană trebuie să asigure că pentru produsele biotech autorizate in UE, Statele Membre nu restricţionează accesul fermierilor la astfel de produse prin introducerea unor interziceri ilegale şi arbitrare sau prin adoptarea de reguli discriminatorii la nivel naţional sau local.

2. Realizarea unei pieţe europene unice de seminţe

Termenul de “Prezenţă Accidentala”(AP) se referă la impurificarea neintenţionată şi în mod incidental (întâmplător) a unui transport cu urme de seminţe sau cereale modificate genetic. Acest fenomen se poate produce pe orice teren arabil la orice pas în producerea de seminţe sau la oricare din etapele de condiţionare sau pe lanţul agro-alimentar. Intrucât ameliorarea plantelor, producerea de seminţe şi culturile comerciale din ferme se desfaşoară în condiţii de mediu naturale, este imposibil de a se realiza o puritate de 100% a acestora. Există polenizări încrucişate de la alte plante sau amestecuri mecanice la recoltare, la condiţionare sau ambalare. Impurităţile mici la seminţele convenţionale sau ecologice (bio) la orice cultură au fost prin urmare întotdeauna acceptate şi, în acest sens, legislaţia UE pentru seminţe stabileşte nivelurile (limitele) acceptabile din punct de vedere practic şi economic pentru AP.
Acest lucru este ceea ce “industria de seminţe a Europei” solicită pentru prezenţa accidentală a seminţelor biotech în seminţe convenţionale precum şi o limită (un standard) practicabil. În ciuda a o serie de solicitări repetate, explicite pe durata ultimului deceniu de la producătorii de seminţe europeni, fermieri, de la state membre în mod individual, şi de la Consiliul Europei la diferite ocazii, şi în ciuda asigurărilor Comisiei că va emite o propunere pentru dezbateri, Comisia nu a livrat nici un document, ci doar angajamente, fără a fi indeplinite.
Intrucât nu au fost stabilite în UE limite pentru seminţele biotech, unele state membre au căutat să-şi impună cerinţele proprii, adesea extrem de costisitoare pentru sectorul de seminţe. Ca o consecinţă, culturile în câmp au fost obligatoriu distruse, iar companiile de seminţe şi chiar şi angajaţii acestora au suferit acţiuni în instanţă din cauza prezenţei de organism modificat genetic în seminţe, fie şi la nivelul extrem de scăzut. Mai mult, ca o consecinţă pentru UE, Piaţa Unică pentru seminţe continuă să fie erodată prin restricţii comerciale şi o limitare a disponibilităţii soiurilor către fermieri. Eşecul continuu al Comisiei de a urma propunerile cu acţiuni concrete a condus la o situaţie de incertitudine legislativă a sectorului de seminţe al Europei de realizare a unei piete unitare şi care să asigure un viitor economic.

Sugestii pentru soluţii

Amelioratorii de plante şi producătorii de seminţe europeni solicită Comisiei să încheie această eră de lipsă de acţiune. După 10 ani problematici, de creştere a incertitudinii pentru acest sector, timpul de reflecţie s-a încheiat. Comisia trebuie să înainteze o propunere pentru prezenţa accidentală a seminţelor de plante modificate genetic în seminţele convenţionale cu o limită operaţională pentru UE.
Această propunere trebuie să fie proporţională şi economic sustenabilă pentru un număr mare de comercianţi de seminţe de marime mică şi medie din Europa. Comisia trebuie să-şi preia responsabilitatea de a încheia această perioadă de incertitudine economică şi din punct de vedere legislativ pentru amelioratori şi producători de seminţe şi să restabilească “PIAŢA UNICĂ” pentru UE a sectorului de producţie de seminţe şi pentru clientii acestora – fermierii Europei.

3. Respectarea acordurilor de comerţ liber la care UE este parte, eliminând barierele netarifare în fluxurile comerciale cu alte state.

Noile produse modificate genetic şi culturile respective continuă să fie aprobate la o viteză mult mai mare în ţări mari exportatoare din America de Nord, America de Sud, Asia şi Australia. Aceasta conduce la prezenţa legală a produselor modificate genetic pe acele pieţe, iar cu toate restrictiile de circulaţie, este inevitabil că nivele reduse ale acestor produse vor fi prezente în mărfuri comercializate cum sunt cerealele şi oleaginoasele (boabe de cereale şi soia) şi produsele derivate care sunt exportate din aceste ţări spre Europa. La aceasta dată, Uniunea Europeană nu permite nici un fel de prezenţă de material modificat genetic neaprobat spre folosire în UE, indiferent cât de mică este prezenţa acestuia (toleranţă zero).
Întarzierile cronice uriaşe la aprobarea produselor în UE duc la aprobări asincrone comparativ cu restul ţărilor de pe Glob. Implicaţiile acestui fapt sunt expunerile crescute la incidente potenţiale unde prezenţa de nivele scazute de material modificat genetic deja aprobat în afara UE să apară în mărfurile comercializate care intră în Uniunea Europeană şi care conduc la blocaje comerciale. Această problemă a aprobărilor asincrone a fost subliniată ca o problemă critică recent la Organizaţia Mondială a Comerţului.
O soluţie urgentă este necesară în această problemă, altfel incertitudinea pe pieţele internaţionale de marfuri va afecta industria alimentară şi de furaje din UE, prin lipsa cantităţilor de materii prime, şi va conduce la creşterea costurilor, cu efecte la consummator, şi va diminua eficienţa investiţiilor şi locurile de muncă din acest sector critic al economiei.

Sugestii pentru soluţii

1. Comisia Europeană şi statele membre trebuie să se asigure că sistemul de aprobare funcţionează pe baze stiinţifice pentru produsele modificate genetic şi că întârzierile sunt soluţionate pentru a reduce diferenţele de timp faţă de restul ţărilor de pe Glob, pentru a se evita incidentele comerciale.
2. În perioada imediată, Comisia Europeană trebuie să considere găsirea unei rezolvari pragmatice la prezenţa de nivele reduse de produse modificate genetic şi derivate în marfurile comercializate, cînd acestea au fost evaluate ca sigure conform cu criteriile recunoscute pe plan international, deşi nu au fost inca aprobate în UE. Acest aspect va minimiza semnificativ tensiunile şi reduce incidentele comerciale pe pieţele internaţionale.
3. Comisia Europeană şi statele membre trebuie să adopte în mod corespunzator Codul privind prezenţa la nivele scazute, conform cu liniile directoare care au fost aprobate în iulie 2008.

4. Promovarea coerenţei în politicile şi informaţiile publice privind biotehnologia verde

Tot mai mulţi fermieri sunt tot mai atraşi de culturile biotech în întrega Europă. „Fermierii europeni sunt tot mai interesaţi de folosirea noilor tehnologii, cum ar fi biotehnologia, pentru a răspunde la provocările multiple de hrănire a unei populaţii în creştere, cu impact minim asupra mediului” a declarat James Ede, din partea Sindicatului Naţional al Fermierilor din Regatul Unit, în conferinţa de presă din februarie 2009, la Bruxelles.
Liderii politici ai Europei trebuie să răspundă cererilor fermierilor şi să le ofere libertatea de a alege aceleaşi mijloace pe care le au competitorii lor pe glob”, a adăugat acesta. Aceste comentarii şi-au găsit ecou în cele ale Comisarului pentru Agricultură Marianne Fischer Boel în 2009, care a afirmat că „UE trebuie să aibă încredere în abordarea pe baze stiintifice a organismelor modificate genetic (OMG).
Fără îndoială că noi trebuie să autorizam OMG-urile care sunt sigure pentru populaţie, animale şi mediu.
Însa în acest cadru, avem obligaţia să fim deschişi la ceea ce tehnologia MG poate face pentru noi- ca de exemplu, culturile MG care sunt mai rezistente la caldură sau secetă”.
Opinia publică este, de asemenea, în schimbare. Sondajele de opinie şi reportajele arată sprijin pentru biotehnologia agricolă, în special unde tratamentele prin stropiri cu pesticide ale culturilor pot fi reduse sau variante de alimente mai sanătoase pot fi obţinute. Europenii consideră, într-o ierarhie a motivelor de îngrijorare privind alimentele, organismele modificate genetic la un nivel scăzut, iar o largă majoritate de consumatori declară că acel continut de MG nu este important în decizia de a cumpăra produsul alimentar. Consumatorul european cumpară produsele alimentare etichetate ca derivate sau conţinând ingrediente cu organisme modificate genetic când acestea sunt oferite într-adevăr pe rafturile magazinelor. Rezultatele sondajului recent realizat privind consumatorul indica o creştere în acceptarea tehnologiei transgenice.
David Byrne, fostul comisar pentru sănătate, scriind în revista Feedstuffs, în martie 2009, spunea „Este fără îndoială o dezamăgire faptul că liderii politici în Europa au eşuat în sublinierea recomandării stiintifice consistente, prin care este susţinut faptul că alimentele şi furajele modificate genetic sunt la fel de sigure ca şi variantele convenţionale. Politicienii trebuie să ia o atitudine mult mai curajoasă şi să încurajeze o inţelegere mult mai echilibrată privind alimentele MG printre consumatorii europeni”.

Sugestii pentru soluţii

1. Liderii politici ai societăţii civile trebuie să aibă o contribuţie concertată mai mare în informarea şi de reasigurarea cetăţenilor despre faptul că tehnologia este sigură, iar cadrul de reglementare din Europa este extreme de stringent.
2. Clasa polititică a Europei trebuie să se implice politic pentru sprijinirea agriculturii sustenabile şi tehnologiilor reglementate corespunzator, bazate pe ştiinţă şi nediscriminatorii.
3. Comisia şi Statele Membre trebuie să elimine incertitudinile din procesul de aprobare, care contribuie la subminarea încrederii cetăţenilor în instituţiile europene şi în cadrul de reglementare. Prin votul împotriva opiniilor pozitive ale EFSA, care confirmă siguranţa produselor modificate genetic, sunt subminate atât produsele, cât şi sistemul de reglementare, în mintea consumatorilor.

5. Promovarea coerenţei politicilor de biotehnologie, pentru atingerea scopurilor de viitor.

Desi culturile biotech au trecut de un prag psihologic în UE, atingând 107.719 hectare în 2008, sunt mult în urma altor ţări de pe Glob. În fapt, ponderea culturilor biotech din UE reprezintă mai puţin de 0,1% din totalul suprafeţelor cultivate pe plan mondial cu astfel de plante.
În 2008, numărul fermierilor cultivatori de biotech a crescut cu 1,3 milioane, ajungând la 13,3 milioane pe plan mondial în 25 de ţări.
Cel putin până în prezent, pe plan mondial, culturile Biotehnologiei Agricole au contribuit la obţinerea de beneficii economice în valoare de 340 milioane USD din 1996 până în 2007, din care 44% din acestea s-au datorat câştigurilor din producţie, iar 56% reducerii costurilor de producţie.
O Declaratie a Liderilor G8 privind Securitatea Alimentară Globală, emisă în 2008, afirma urmatoarele:”Recunoaştem pe deplin necesitatea pentru o gamă largă de măsuri de medie şi lungă durată care să abordeze problema securitaţii alimentare şi săracia, inter alia, importanţa stimulării producţiei mondiale de alimente şi a creşterii investiţiilor în agricultură. În acest scop, vom accelera cercetarea şi dezvoltarea care vor spori accesul la noile tehnologii pentru a creşte producţia agricolă, vom promova analizele de risc pe baze stiintifice, inclusiv asupra contribuţiei soiurilor de seminţe obţinute prin biotehnologie,….”
Totusi, dupa cum Raportul Naţiunilor Unite privind Dezvoltarea Umană a aratat în 2001 „Opoziţia manifestată în ţările bogate faţă de culturile biotech ar putea schimba negativ capacitatea naţiunilor celor mai sărace de a-şi alimenta populaţiile în creştere….Naţiunile cele mai bogate ale lumii trebuie să depăşească teama lor faţă de alimentele obtinute prin inginerie genetică, dacă doresc să ajute la eradicarea sărăciei în ţările cele mai sărace ale lumii”. Acelaşi raport arată, de asemenea, că „Biotehnologia oferă numai, sau cel mai bun ,mijloc de ales” pentru zonele ecologice marginale – lăsate în urmă de revoluţia verde, ce reprezintă însă o casă pentru mai mult de jumătate din populaţia cea mai săracă a lumii, dependentă de agricultură şi stocurile de supravieţuire”.
Aceasta opinie a fost reafirmată de Comisia Europeană, care în iunie 2008 a menţionat:”Folosirea culturilor modificate genetic pot creşte productivitatea. Acest fapt poate fi important în mod particular în regiunile de pe Glob care suferă din cauza condiţiilor climatice dificile. OMG-urile pot juca un rol important în reducerea efectelor crizei alimentare”.
Refuzul de către ţările care se confruntă cu o foamete larg răspândităde a accepta alimente modificate genetic ca ajutor, chiar dacă zilnic sunt consumate de milioane de americani, exemplifică faptul că „poziţia ambivalentă” a Europei influenţează negativ ţările în curs de dezvoltare în atitudinea acestora faţă de biotehnologia agricolă, cu consecinţe deosebit de grave pentru cei în nevoie.

Sugestii pentru soluţii

1. Uniunea Europeană trebuie să elaboreze şi promoveze o politică coerentă pro-dezvoltare, care nu discriminează o tehnologie promiţătoare.
2. Clasa politică a Europei trebuie să comunice în mod deschis sprijinul pentru sistemul propriu de reglementare şi pentru produsele aprobate în baza acestui sistem, inclusiv produsele modificate genetic.

↑ Sus ↑

CONCLUZIA: EUROPA TREBUIE SĂ MEARGĂ ÎNAINTE

Pentru ca biotehnologia agricolă să contribuie la materializarea ţelurilor de competivitate, mediu şi dezvoltare durabilă ale Europei, liderii săi politici şi Comisia Europeană trebuie să revadă politicile privind biotehnologia şi ştiinţele pentru a asigura:

1. Recunoaşterea publică a biotehnologiei agricole ca un mijloc-cheie de a răspunde la provocarea cererii de alimente în creştere, fără compromisuri în ceea ce priveşte standardele de mediu. Îndeplinirea obligaţiilor legale şi aplicarea corectă a legislaţiei europene.
2. Crearea condiţiilor pentru EFSA de emitere a evaluărilor privind siguranţa produsele biotech la termenele stabilite în legislaţia UE şi sprijinirea opiniilor EFSA când acestea au fost emise.
3. Proiecte de decizii pentru plasarea pe piaţă fără întârzieri nejustificate a produselor biotech, conform cu legislaţia Uniunii Europene.
4. Stabilirea de limite pragmatice de etichetare pentru prezenţa accidentală sau inevitabilă a seminţelor biotech în loturile de seminţe.
5. Abordare pragmatică în ceea ce priveşte prezenţa, la nivele scăzute, a produselor biotech şi materiale biotech derivate în mărfurile agricole importate.
6. Facilitarea implementării în statele membre a măsurilor de coexistenţă aliniate la recomandările UE din 2003.
7. Ascultarea şi sprijinirea mai activă a fermierilor europeni pentru a-i ajuta să beneficieze de avantajele economice şi de mediu ale biotehnologiei verzi.
8. Elaborarea şi promovarea politicilor coerente pro-creştere şi pro-dezvoltare, care nu discriminează tehnologiile ce promit să ofere soluţii la multe din provocările actuale.
9. Contribuţia mai aplicată spre informarea cetăţenilor despre tehnologie, siguranţa acesteia, avantajele şi cadrul de reglementare existent.

↑ Sus ↑